nuanta lor

Privind spre fereastra, lumina portocalie e singurul mod prin care lumea ajunge la mine. Un fir atat de mic incat as putea sa il cuprind intr-o singura mana. Il privesc cu curiozitate, cu blandete. E atat de fragil, nu ar putea sa treaca de zidul din jurul meu. Si totusi cu perseverenta, el incearca.

Ma ascund in spatele unei coli goale si incerc sa citesc in ea povestea... povestea ta, a mea, a noastra. Gandurile mele cos in jurul ei tot ceea ce a fost, tot ceea ce ar trebuie sa fie, tot ceea ce este. O pata portocalie pe hartie ma aduce inapoi. A ajuns la mine...
Acum nu pot decat sa o primesc.