Daca ai putea vedea in sufletul meu, ce ai zice? Ai avea curajul sa pasesti in lumea care ti se deschide?
In spatele acestor ziduri, in spatele portilor inchise ferecate cu nelinisti si dezamagiri, sunt munti, sunt mari, sunt paduri intunecate si poieni cu susur de izvoare, iar iarba are toate nuantele zambetului meu. Copacii isi intind crengile spre infinit. Nu exista cer, doar un val tesut din vechile sperante ce acopera totul de priviri nedorite. Aici sunt inchisi Feti-Frumosi, Ilene Cosanzene, dar si zmei. Aici un copil poate sa cuprinda in mana sa tot universul, iar un bolnav sa se joace sotron. Muzica viselor te poate prinde intr-un ritm ametitor, iar culorile singuratatii stau de straja. Tot aici te vei gasi si pe tine, in nenumarate forme: ca un fluture, ca un copac ori ca o aripa, esti aici.
Copilul, femeia, mama si iubita din mine se ascund in adancul noptii, soarele alungandu-le in desisul umbrelor. Sunt acolo si o stii prea bine.
Da-mi la o parte radicinile astea ce imi acopera inima si priveste-ma.
Indrazneste.
In spatele acestor ziduri, in spatele portilor inchise ferecate cu nelinisti si dezamagiri, sunt munti, sunt mari, sunt paduri intunecate si poieni cu susur de izvoare, iar iarba are toate nuantele zambetului meu. Copacii isi intind crengile spre infinit. Nu exista cer, doar un val tesut din vechile sperante ce acopera totul de priviri nedorite. Aici sunt inchisi Feti-Frumosi, Ilene Cosanzene, dar si zmei. Aici un copil poate sa cuprinda in mana sa tot universul, iar un bolnav sa se joace sotron. Muzica viselor te poate prinde intr-un ritm ametitor, iar culorile singuratatii stau de straja. Tot aici te vei gasi si pe tine, in nenumarate forme: ca un fluture, ca un copac ori ca o aripa, esti aici.
Copilul, femeia, mama si iubita din mine se ascund in adancul noptii, soarele alungandu-le in desisul umbrelor. Sunt acolo si o stii prea bine.
Da-mi la o parte radicinile astea ce imi acopera inima si priveste-ma.
Indrazneste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu